AGRESIVITATEA ÎN MEDIUL ŞCOLAR
Studiu privind manifestările agresive în mediul şcolar din judeţul Galaţi

OBIECTIVE:

  • Identificarea opiniilor elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice cu privire la amploarea fenomenului manifestărilor violente în mediul şcolar
  • Identificarea modalităţilor preferate de rezolvare a conflictelor şi a principalelor modalităţi de acţiune în cazul apariţiei comportamentelor agresive-violente.
  • Identificarea frecvenţei activităţilor de prevenţie desfăşurate în şcoală
  • Identificarea formelor conduitelor agresive întălnite în mediul şcolar şi al principalelor cauze ale acestora


GRUP TINTA:
Ancheta pe bază de chestionar a fost realizată pe un eşantion de 832 părinţi, 374 cadre didactice, 1648 elevi

CONCLUZII

  • Analizând comparativ datele din cercetarea realizată în 2003 şi cele din această cercetare observăm că există tendinţa de creştere a manifestărilor agresive în mediul şcolar
  • Majoritatea cadrelor didactice afirmă totuşi ca fenomenul se menţine cam la acelaşi nivel cu cel din anii trecuţi.
  • În ceea ce priveşte nivelul la care se manifestă conduitele agresive, majoritatea celor intervievaţi consideră că nivelul elev-elev este cel la care întîlnim dominant aceste manifestări.
  • În procente de peste 20%, reprezentanţii tuturor grupurilor ţintă identifică uneori manifestări agresive şi în relaţia elev-profesor, clasă de elevi-profesor,profesor-părinte şi şcoală –familie
  • Se menţine aceeaşi concluzie din cercetarea din 2003 în sensul că agresivitatea verbală este cea care se manifestă destul de mult în mediul şcolar(51,9% şi 49%).Intalnim destul de mult, în procent de peste 31% agresivitatea atitudinală remarcată de profesori dar şi de elevi( 21,5%dintre elevi remarcând acest tip de agresivitate).
  • Agresivitatea fizică este întîlnită în procent de peste 20% ( elevii cât şi cadrele didactice), procent situat la acelaşi nivel cu cel din anul 2003
  • Ponderea răspunsurilor cadrelor didactice(51,9%) relevă că acestea consideră că vom găsi cauzele agresivităţii preponderent în mediul familial (relaţii familiale tensionate). Cu o pondere asemănătoare a răspunsurilor (peste 40%) întâlnim comportamentul imitativ,comunicarea deficitară,grupul de prieteni şi nivelul scăzut al educaţiei
  • 79% dintre elevi sunt de acord că grupul de prieteni-anturajul şi comportamentul preluat de la ceilalţi sunt cele mai importante cauze ale agresivităţii.Există printre elevi şi părerea că relaţiile din familie(60%)influenţează apariţia comportamentelor agresive.
  • Comparativ cu anul 2003 există o diferenţă în sensul că atunci elevii considerau ducaţia deficitară ca o cauză a manifestărilor agresive.
  • Din perspectiva părinţilor, aproximativ 70% consideră că ereditatea şi consumul de alcool şi droguri sunt cauzele esenţiale ale comportamentelor agresive.Există şi părinţi(30%) care consideră că o cauză a comportamentelor agresive se manifestă în discrepanţă între cerinţe – aşteptări - nevoi şi posibilităţi reale precum şi lipsei unei strategii eficiente de rezolvare a conflictelor .
  • Părinţii dovedesc că nu au suficiente cunoştinţe şi abilităţi de rezolvare a conflictelor.

Procedura de acţiune în cazul incidentelor implicând comportamente agresive/violente

  • Majoritatea cadrelor didactice (peste 74 %) afirmă că în şcoala proprie există o procedură standard de urmat în cazul apariţiei manifestărilor agresive, violente
  • În ceea ce îi priveşte pe elevi majoritatea (53,3%)încearcă să îi despartă pe cei implicaţi în conflict sau (48,3%) anunţă rapid profesorul de serviciu/ gardianul/ conducerea şcolii. Aceasta dovedeşte că elevii adoptă modalităţi eficiente de acţiune.
  • Există şi elevi care nu se implică dacă nu îi priveşte direct(27%) sau sunt pasivi(20%) dar şi , în jur de 10-12%, care ar filma/ face fotografii sau s-ar implica alături de una dintre părţi
  • Aceste manifestări confirmă ideea ca peste 50% dintre elevi ar acţiona ineficient în cazul apariţiei unui conflict care implică şi agresivitate

Modalităţi de rezolvare a conflictelor

  • Cadrele didactice consideră, peste 37% că cea mai eficientă strategie de rezolvare a conflictului este confruntarea directă sau compromisul(35%)
  • Cele mai ineficiente sunt considerate negarea existenţei problemei şi ajustarea ( a acţiona ca şi cealaltă parte angajată în conflict)
  • În cazul implicării copilului lor într-un conflict 57% au încercat să rezolve situaţia, discutând amiabil cu conducerea şcolii,51% dintre părinţi au încercat să rezolve situaţia, discutând amiabil cu alte persoane care au generat conflictul,32% au apelat la un mediator de conflict ( câteodată şi psihologul şcolar)

În opinia elevilor conflictul reprezintă:

  • cauză a comportamentului agresiv/ violent(75%)
  • situaţie care împiedică comunicarea(71%)

Elevii preferă să evite contactul direct şi îşi ocolesc colegul cu care au intrat în conflict(46,1%) sau, peste 30%,încearcă să ajungă la un compromis, lăsând cât de mult pot de la ei sau se angajează în discuţie, aducând cât mai multe argumente.
Peste 10% reacţionează spontan, agresiv după principiul “care pe care”.
Doar 17% aplică o strategie eficientă de rezolvare a conflictului de tipul “câştig-câştig”.
Acest lucru corelează pozitiv cu cercetarea din 2003 elevii alegând în continuare strategii ineficiente de rezolvare a conflictelor.

 

Copyright © 2011 C.J.R.A.E. Galati